Importanța Deciziei I.C.C.J. nr. 8 din 08.02.2021 și aplicațiile directe asupra stabilirii salariului de bază a personalului plătit din fonduri publice

În data de 8 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a pronunțat una dintre cele mai importante decizii referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor unei legi din acest an (în complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

Dispozitivul deciziei (care poate fi consultată integral aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/240366), prevede următoarele: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în categoria „personalului numit/încadrat“, la care se referă prevederile art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este inclus și personalul reîncadrat în baza prevederilor art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017.”

  1. Ce înseamnă decizia nr. 8/2021

Deși la prima vedere dispozitivul nu stipulează asupra unor chestiuni importante, studiind dispozițiile Legii nr. 153/2017 observăm că, în realitate, prin dispozitivul citat anterior Înalta Curte afirmă clar și răspicat că tot personalul plătit din fonduri publice, inclusiv cei deja încadrați la data intrării în vigoare a legii, ar fi trebuit să beneficieze de un salariu de bază stabilit la nivelul maxim aflat în plată din cadrul întregii instituții sau autorități publice, inclusiv cele subordonate.

În esență, Înalta Curte a stabilit că dispozițiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 153/2017, care prevăd că „În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.”, se aplică și personalului deja încadrat la data intrării în vigoare a legii, despre care face vorbire art. 36 din Legea nr. 153/2017.

Or, astfel fiind, ordonatorii de credite (conducătorii instituțiilor și autorităților publice angajatoare) sunt obligați, prin prisma aplicării art. 39 alin. (4) din Legea nr. 153/2017, să stabilească salariul de bază al întregului personal care îndeplinește aceleași funcții și atribuții la nivelul maxim aflat în plată din cadrul întregii instituții sau a instituțiilor/autorităților publice subordonate. Mai mult, erau obligați la asta încă de la intrarea în vigoare a legii.

Cu alte cuvinte, orice funcționar public sau angajat contractual din cadrul oricărei autorități sau instituții publice are dreptul de a beneficia de salariul maxim aflat în plată la nivelul autorității sau instituției în care lucreaza, inclusiv cele subordonate, pentru aceeași funcție sau funcții similare, indiferent unde s-ar găsi persoana care beneficiază de acest nivel maxim.

Dacă funcționarul public sau personalul contractual din cadrul unei instituții are un coleg pe aceeași funcție cu un salariu de bază mai mare, indiferent dacă acel coleg este din Satu Mare, Timișoara, Craiova, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău, București sau Constanța, are dreptul să beneficieze de un salariu de bază la același nivel.

2. Aplicarea Deciziei nr. 8/2021

Dispozițiile legale interpretate prin Decizia ICCJ nr. 8/2021, în special cele ale art. 39 alin (4) din Legea nr. 153/2017, există încă din data de 08.12.2017. Alin. (4) al art. 39 din Legea nr. 153/2017 a fost introdus în lege prin OUG nr. 91 din 06.12.2017, publicată în M.O. nr. 978 din 08.12.2017.

Așadar, încă de atunci (de la 01.01.2018), salariile ar fi trebuit stabilite la nivelul maxim aflat în plată pentru întreg personaul plătit din fonduri publice.

Sigur că acest lucru nu s-a întâmplat. Ba chiar, unele cereri ale personalului plătit din fonduri publice, prin care se solicita aplicarea art. 39 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 tuturor categoriilor de personal, indiferent dacă erau sau nu angajați la data intrării în vigoare a legii, au fost respinse (pentru opinia, deloc surprinzătoare de altfel, a Curții de apel Bacău a se vedea pct. 56 din Decizia Înaltei Curți).

După publicarea Deciziei Înaltei Curți nr. 8 din 08.02.2021 în Monitorul Oficial nr. 337 din 02.04.2021, unele instituții și autorități publice au emis decizii în aplicarea acestei hotărâri obligatorii și au actualizat salariile de bază al personalului propriu la nivelul maxim aflat în plată.

Aceste decizii arată, de fapt, nivelul inechităților salariale existente. Dacă un angajat sau funcționar plătit din fonduri publice a beneficiat de o astfel de decizie, înseamnă că anterior deciziei exista un alt angajat sau funcționar, care îndeplinea aceeași funcție și avea aceleași atribuții, dar primea mai mulți bani decât cel care abia acum a beneficiat de actualizarea salariului la nivelul maxim aflat în plată.

În motivarea Deciziei nr. 8/2021, ÎCCJ afirmă că „legiuitorul, prin art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, a încercat să se asigure că, pe perioada aplicării tranzitorii a noii legi, vor fi respectate principiile nediscriminării și egalității, în sensul că persoanele aflate în situații profesionale identice trebuie să beneficieze de aceleași venituri salariale” (pct. 99 din motivare) și mai afirmă că „respectarea principiilor egalității și nediscriminării incumbă deopotrivă legiuitorului și interpretului legii” (pct. 124 din motivare).

Apare evident faptul că inclusiv în opinia Înaltei Curți stabilirea unor salarii diferite pentru persoane plătite din fonduri publice, care îndeplinesc aceeași funcție și au aceleași atribuții în cadrul aceleiași autorități sau instituții, este o încălcare grosolană a principiului nediscriminării și că această încălcare există încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 și ar fi trebuit corijată de instanțele de judecată.

Acest lucru nu s-a întâmplat.

Acum, după pronunțarea și publicarea deciziei, mă așteptam ca ea să stârnească o adevărată revoluție. Sindicatele din toate instituțiile și autoritățile publice să solicite în mod ferm și deschis actualizarea salariilor la nivelul maxim aflat în plată pentru tot personalul, încă de la intrarea în vigoare a legii. Colegii, funcționari publici sau angajați în cadrul aceleiași instituții sau autorități, să facă schimb de informații, să determine nivelul maxim al salariului aflat în plată pentru fiecare funcție și să solicite actualizarea tuturor salariilor de bază la acel nivel maxim, inclusiv pentru perioada anterioară.

Suntem deja aproape de sfârșitul anului 2021 și toate aceste acțiuni se lasă încă așteptate.

Nimeni nu știe de ce, însă bănuiala mea este că are ceva de a face cu natura relațiilor dintre sindicate și conducerea autorităților angajatoare, mai ales la nivel de structuri subordonate.

Însă, realitatea rămâne una foarte clară: conform Deciziei Î.C.C.J. nr. 8/2021, pronunțată în complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, personalul plătit din fonduri publice, inclusiv cei care erau angajați la data intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, ar trebui să beneficieze de un salariu de bază la nivelul maxim aflat în plată pentru funcția pe care o ocupă, iar instanțele sunt obligate să le acorde acest drept.